Fericirea sunt cuvintele, in cerneala, ce le-am lasat, aseara, in plicul cu dorinte pentru Mos Craciun: bomboane si zapada - atat isi doreste Matei de Craciun. Fericirea e somnul noptii, linistit si calm, in care ne cufundam amandoi visand la ingeri.
Fericirea este privirea somnoroasa a lui Matei cautand Luceafarul, inainte de ivirea zorilor, cuibarit in bratele mele spunand, resemnat, "Lunita s-a dus la culcare, mami!"
Fericirea e cand Matei isi culca capusorul mic pe umarul meu, ascultand muzica, inganandu-se cu somnul de dimineata, tanandu-mi mana in palmele lui mici si 'si culca genele matasoase pe chipul meu.
Fericirea e respiratia blanda si calma a puiului de om-fericire din bratele mele, e inima mea plina de lacrimi de duiosie, e zambetul meu multumit, gandurile mele albe, curate, senine. Fericirea sunt eu, e Matei, e iubirea, e gingasia, e linistea casei si muzica diminetii in surdina.
Fericirea este aroma de cafea neagra, aburinda, ce imbratiseaza zorii caminului nostru; este dusul cald si parfumul cu care ma imbrac in fecare dimineata; este dejunul matinal ce l-am pregatit fredonand si zambetul lui tati, incantat si vesel, cand il trezim cu
White Christmas al lui Elvis si-l ademenim cu cafea "de mami", in loja calduroasa, sa vada zapada adusa de Mos. Caci, da, Mosul a primit scrisoarea noastra de aseara si a adus, pentru Matei, zapada. Zapada, in fulgi mici, desi, marunti, albi, reci, multi si ca de cristal, ninsi peste toata fericirea din mine!
by Maria
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu