luni, 20 decembrie 2010

La shoping

     Ieri am fost la cumparaturi cu Dante. Desi nu este prima data cand merg cu el la cumparaturi , ziua de ieri a fost deosebita prim multitudinea de impresii noi acumulate si mai ales pentru faptul ca prin ochii lui am retrait senzatii din copilarie.
      Intai a fost plimbarea cu autobuzul. El fiind fascinat de masinile mari (camion si autobuz), plimbarea asta a fost ceva deosebit , avand in vedere ca de obicei ne deplasam cu microbuzul sau taxiul. Tot drumul a fost cu ochisorii mariti si numai exclamatii: pimba abusuuu....
       Apoi am ajuns in centrul vechi al orasului unde este un ceas vechi de 100 de ani si pe care il stie din vara. Iarasi exclamatii de bucurie ca vede ceva cunoscut si deosebit: "ceasul mama"... 
        Dupa cativa pasi surpriza: un brad imens impodobit frumos si multicolor: "baduuu mareeee".... 
       Incet incet am luat-o la pas prin centrul orasului intrand din magazin in magazin. Dante era tot o exclamatie si o mirare. Punctul culminant a fost la magazinul universal, pe care l-a denumit imediat "magazinul albastru", si unde sunt niste usi mari rotative. Nu se mai satura privindu-le si apoi am facut cateva ture de intrat iesit : "se varte in cerc, mamaaaa" - spunea Dante cu rasuflarea taiata. 
      In magazin alta minune: scari care urca si coboara singure.... n-am mai apucat sa-i arat frumosul brad impodobit acolo ca ma tragea de mana pe scari: " inca odata" si "inca odata"... cu greu i-am mai potolit elanul sa ne oprim la un stand cu hainute pentru copii unde a capatat si cateva bomboane : " a dat doamna babaneeee"  si de unde i-am cumparat cate ceva. Ne-am oprit si la un stand cu figurine si bijuterii si astfel a capatat o broscuta de jad pe care a indragit-o imediat. 
      Cu greu l-am convins sa iesim din magazin (dupa alte cateva ture in cerc cu usile rotative). Am mai intrat in alte cateva magazine, de unde i-am mai luat cate ceva spre incantarea lui si in cele din urma am gasit si mult cautatul clopotel. In sunet de clinc- clinc (sau jingle bells -cum se straduieste sa spuna zilele astea) ne-am urcat in microbuz si am pornit spre casa. 
      Desigur ca refrenul a fost "nu acasa" , "stam in zapada" , "facem nani in zapada" dar era doborat de oboseala si am urcat sus la nani binemeritat dupa asa o zi plina. 
       Pentru mine a fost o zi in care mi-am regasit copilaria , mi-am amintit cu ce ochi priveam si eu locurile prin care am fost cu el , usile acelea mi se pareau imense, totul era colorat, viu , oamenii parca zambeau toti. Cand oare incetam sa percepem astfel lumea si sa vedem din ce in ce mai mult lucrurile care nu ne plac? Au fost trei ore pline de zambete, exclamatii, intrebari : "ce-i aia?" . Trei ore pe care , cand apornit de acasa le vedeam reduse la cel mult o ora de mofturi si de tinut  in brate. Dar copilul meu m-a surprins inca o data (a cata oara?) si s-a purtat ca un baietel cuminte si matur.
          Ziua de ieri va ramane in amintirea noastra ca prima zi la shoping impreuna. 
                                                                                                                           by vavaly

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu