joi, 23 decembrie 2010

Christmas Thoughts

Conversatii cu Ana
Ea:
Ascult pantecele Mamei Pamant cum naste pe Hristos. Ascult Omenirea cum naste pe Hristos. Ascult inimile reunite ce nasc pe Hristos. Hristos se naste in inima, se naste spre iertare. De Pasti, se naste spre Inaltare, pe drumul Nou. Acum se asterne Iubirea peste drumul noroiat al trecutului, se reunesc energiile la caldura imbratisarilor intre oameni. Fara iertare, nu ne putem inalta. Fara radacini nu putem aspira spre cer. Fiecare acum vindeca radacinile impreuna cu ceilalti. De Pasti, fiecare isi inalta sufletul pe drumul sau spre cer.

“Comemoram” in doliu Nasterea Maicii Domnului, a sfintilor, mortile lor, de parca am fi morti! Hristos e viu, iar Inaltarea si nasterea Lui Hristos ne trezesc la Viata.

Sfintii l-au trait pe Hristos, l-au imprastiat pe Hristos, l-au dat mai departe. Si-au lasat marturie osemintele tamaduitoare. Si nu s-au considerat «zei», ci Oameni. Oameni ca noi.... Hristos, iubire...

Hristos a facut posibila sosirea Sfantului Duh in noi, Botezul insusi a inceput pe vremea Lui, ca pregatire pentru a fi inteles Cuvantul Lui. Hristos insusi si sfintii ne-au lasat din ei insisi. Dovezi « palpabile » ale comorilor din noi, ca Omenire, sau turma sau cum o considera fiecare.

Iisuse drag, vreau sa cred si sa nu-mi mai fie frica, ci sa-mi fie drag de oameni. Am trait si asa, acum m-am ascuns, ajuta-ma !

Ce bine ar fi daca Iisus mi-ar spune: “vezi ca in sertarul din stanga sus al inimii tale, se afla antidotul fricii tale, cu instructiuni de folosire si valabilitate pentru eternitate. Ti-am pus ochelarii de intelegere a instructiunilor pe masa cu laptopurile.”  
Sau:
“Mie nu-mi poate face rau. Am trecut prin « raul » rastignirii doar ca sa va las o comoara si mai mare. Mie nu-mi poate lasa « mostenire », pentru ca tot pamantul este mostenirea Mea. Mie nu-mi poate provoca ura, pentru ca Eu sunt Iubire, Viata, Calea, Adevarul. Gandeste-te ca de fapt, cu fiecare “rastignire” te inalti. Cum nu ai putut suporta toate cuiele sa fie batute o singura data, la tine a durat ani: in cativa ani ai parcursul drumul Crucii, apoi intr-un an un cui, apoi alt cui, si tot asa. Acum a fost si sulita. Asta e! Sulita intotdeauna urmeaza dupa ce esti deja cu cuiele batute si lipsit de aparare, luat prin surprindere. Toate, in functie de cum le poti suporta. Considera ca un “ritual” spre Inaltare, indeplinit treptat. Oameni suntem, nu?
      Fiecare cui batut, scoate alte cuie, pe care Tatal le stie. Un cui a scos pacatul, alt cui orgoliul prea mare si tot asa. Ca sa poti parcurge drumul IUBIRII, fiecare trece prin « rastignire ».

Nu te-am lasat sa-ti frangi gatul, pentru ca am nevoie ca gatul tau sa Ma exprime prin Cuvant ; nu te-am lasat sa-ti pierzi cumpatul, pentru ca am nevoie de echilibrul si cugetarea ta ; nu te-am lasat sa te pierzi, nici sa te opresti, pentru ca drumul tau spre Mine si al Meu spre tine nu s-a incheiat. Nu M-am lasat rastignit pana ce nu am parcurs toate etapele drumului Meu. Nu te las pana ce nu vom ajunge impreuna la o alta concluzie, alta decat ce tremuri acum. Cand te temi ca pierzi, familie sau prieteni, ori vreun copil, te temi pentru ca “uiti” ca suntem impreuna pe drumul tau. Eu sunt Viata si Ma manifest in cati copii si oameni sunt necesari pentru a ne cunoaste mai bine. Eu Sunt Calea si Ma manifest in orasele, casele si oamenii ce reprezinta tocmai Calea pentru tine.  Eu sunt Adevarul si voi scoate in calea ta pe toti care sa Ma arate tie asa cum ma intelegi tu mai bine. Nu sunt « izbavirea de dusmani », ci eliberarea de ura si frica. Eu sunt Iertarea.

Eu sunt Abundenta. Daca o mostenire iti aduce saracia, inseamna ca aceea nu este mostenirea Mea, ci a ta, pentru faptele tale. Invata sa administrezi ce ai si vei sti sa administrezi ce-ti ofer.

Nu schimba trecutul : fara cuie nu exista Inaltare. Indiferent ca ti le-ai batut singura sau ti le-au batut altii, acela a fost drumul tau spre Inaltare. Nu pastra durerea cuielor, ci pastreaza invataturile lor, ca semn al eliberarii tale. Ranile m-au facut credibil in fata apostolilor, ranile ne fac pe noi, oamenii, credibili in fata celorlalti. Asta nu inseamna ca nu sunt LIBER. Pentru ca am iertat!

Eu:
IIsuse ajuta iertarilor noastre, sporeste iertarile Tale iertarilor noastre, si Te rog, Doamne, fa pentru copii si pentru mame sau viitoare mame, fa din cuiele Tale bratari de iubire pe gleznele noastre, bratari din ninsori de iubire, chiar acum de Craciun, Doamne... si lasa-ne Doamne libertatea de-a scrie cu pasi pe zapada iertarile noastre.


by Maria

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu