Conversatii cu Ana
Mi-e sufletul plin de trairea Craciunului, ii spun Anei, ca si cum as putea vorbi doar in versuri despre Hristos, ca si cum Matei ar putea sa-mi recite, chiar azi, tainele Nasterii Domnului, secretul iertarii, iubirii, tacerii din noi. Ca si cand in inimile fiecaruia dintre noi am putea vedea Beetleemul din noi, ca si cum in privirea fiecarei mame catre pruncul tinut in bratele-i calde se afla Iubirea insasi, in forma de gand-lumina-culoare-emotie.
Secretul iubirii, iertarii este, imi raspunde duios, prietena Ana, sa ne intoarcem definitiv la Hristos:
Iubirea
Aripile tale ating usor
Cioburile inimii mele
Iubirea ta
Le aduna si creeaza
O inima noua, intreaga
Cu chipul TAU
Ascult, inspir, devin burete viu
De culori vii
Eman oaza
O oaza daruitoare,
Un Inger aduce iubirea
Oaza ramane,
Doar spiritul oazei devine 1 cu iubirea
Si renasc
In noua dimensiune
A Creatorului,
In multi-forma stiuta numai de El...
Pentru totdeauna!
Inima
Totul capata forma unei inimi:
Traim un pic,
Murim un pic,
Ne straduim un pic,
Uitam repede,
Renastem
Asa... dintr-un rotund,
Se face o inima
Asa...e sa fii viu pe pamant
Nasterea Domnului
Cerul isi ascunde norii
Norii se ascund de oameni
Oamenii se ascund de oameni
Inimile le ascundem sub pres
Unul singur rasare- Hristos!
El vine
Cu ingeri fini si curajosi
Ghiocei in iernile terestre.
Unul singur are curajul sa rasara,
Sa nu se ascunda,
Sa se murdareasca aici
Aici e o comoara- noi,
“sarea pamantului” cum ne-a numit chiar El
Inimile se strecoara
De sub pres sub bradul impodobit
Cadou de craciun e Inima noastra,
Inima din Hristos
Inalta-se scancetul pruncului Hristos
Oprind vaietele noastre
Inalta-se Bucuria Maicii pamantului si a cerului
Te-ai coborat singur, Doamne
Si ai urcat cu noi toti la Tatal.
by Maria
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu